CRIZA GĂRZILOR CONTINUĂ

În urma întâlnirii cu reprezentanții celor 41 de județe și a analizei făcute cu această ocazie s-au constatat următoarele lucrururi:

 

  • Problema asigurării gărzilor la nivelul spitalelor este departe de a fi fost rezolvată;
  • Cele mai multe spitale nu au încheiat contracte individuale de muncă cu timp parțial cu proprii angajați pentru a asigura în mod legal desfășurarea serviciului de gardă;
  • Existența a două contracte de muncă cu același angajator, respectiv unul cu durată normală de activitate iar al doilea cu durată parțială, este o situație absolut inedită nemaiîntâlnită în nici un alt sector de activitate;
  • Ca urmare a faptului că OUG 20/2016 este imprecis redactată s-a ajuns la situația inacceptabilă ca la nivel național să existe sisteme diferite de retribuire a orelor de gardă. Dovada impreciziei redactării derivă atât din faptul că la nivel național gărzile sunt retribuite diferit în funcție de cum s-a interpetat legea cât și din faptul că Ministerul Sănătății a fost nevoit să trimită în teritoriu o circulară referitoare la modul de interpretare și de aplicare a dispozițiilor din OUG 20/2016;
  • Intepretarea Ministerului Sănătății este nelegală cel puțin pentru motivul că, pentru același angajat, stabilește două valori de plată, respectiv salariul de bază este plătit la o valoare majorată iar pentru calculul gărzilor se indică spitalelor să foloseească un salariu de bază mai mic, nu cel real;
  • Datorită acestor reglementări și dispoziții confuze și contradictorii medicii se simt, pe de o parte, înșelați în promisiunile făcute de autorități iar, pe de altă parte, consideră, în mod justificat, ca fiind nedrept să existe o plată diferențiată a muncii în serviciu “normal” față de serviciul de gardă. Spre surprinderea tuturor garda, un serviciu suplimentar, este plătit mai prost;
  • Managerii unităților spitalicești sunt depășiți de situație înțelegând și nemulțumirea medicilor față de nedreptatea făcută dar sunt, în același timp, și îngrijorați față de imposibilitatea asigurării serviciului de gardă în condiții legale și de maximă siguranță pentru pacienți;
  • Toate aspectele de mai sus au creat o tensiune suplimentară în sistemul de sănătate, sistem și așa suprasolicitat și care funcționează de multă vreme cu un deficit cronic de medici și de resurse financiare.

 

Față de situația creată, considerând că riscurile la care sunt supuși pacienții sunt inacceptabile, că presiunile care se fac asupra medicilor pentru acceptarea unui sistem de plată injust și nelegal sunt nedrepte și nelegale, Colegiul Medicilor din România solicită public:

 

  • Ministerului Sănătății, să revină de urgență și să stabilească un sistem de plată a gărzilor legal și corect în raport de importanța și volumul suplimentar de muncă pe care îl implică serviciul de gardă;
  • Avocatului Poporului, să se autosesizeze în temeiul 14, din Legea 37/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului și, în raport de situația constatată, să dea curs dispozițiilor art.23 și art.25 din lege. Autosesizarea trebuie să se bazeze pe:
  1. situația existentă și de notorietate publică, situație care dă naștere unui sistem de plată injust dar și neunitar,
  2. faptul că există o presiune nelegală și stresantă asupra medicilor de a semna contracte individuale de muncă suplimentare
  3. faptul că drepturile pacienților sunt pe cale a fi grav puse în pericol.