Statutul Colegiului Medicilor din Romania

Categoria: Legislatie
Scris de: CMR

CAPITOLUL I
Principii generale

 

   Art. 1. – (1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează, în baza legii şi a prezentului statut, ca organizaţie profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de drept public, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial.

   (2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

   Art. 2. – Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor şi a regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic şi păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieţii sociale.

   Art. 3. – Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut în 6 domenii principale de activitate:

   a) profesional-ştiinţific şi învăţământ;

   b) etic şi deontologic;

   c) jurisdicţie profesională şi litigii;

   d) avizări-acreditări;

   e) economico-social;

   f) administrativ şi organizatoric.

   Art. 4. – (1) La nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează câte un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

   (2) Medicii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România.

   (3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Medicilor din România.

   Art. 5. – Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară.

   Art. 6. – (1) Ca organizaţie profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.

   (2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România colaborează, în condiţiile legii, cu toate instituţiile competente.

   Art. 7. – (1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, interne şi internaţionale.

   (2) Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor conferite de lege şi de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relaţii cu diferite organisme similare din alte state.

   Art. 8. – (1) Alegerea organelor reprezentative şi de conducere ale Colegiului Medicilor din România se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice şi a egalităţii tuturor membrilor.

   (2) Membrii Colegiului Medicilor din România au obligaţia de a participa la alegerea organelor de conducere.

   (3) Organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi modalitatea de exprimare a votului, în una dintre cele 3 variante de exprimare a votului, respectiv votul direct, votul prin poştă sau/şi votul electronic, se va stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

   Art. 9. – (1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti.

   (2) Emblema cu sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.

 


CAPITOLUL II

Membrii Colegiului Medicilor din România. Drepturi şi obligaţii

 

   Art. 10. – (1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândeşte şi se păstrează în condiţiile legii.

   (2) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi în Registrul medicilor din România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului.

   Art. 11. – (1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care din motive obiective doresc să întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate.

   (2) Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică.

   (3) Pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.

   (4) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii.

   Art. 12. – Medicii cetăţeni străini cărora li s-a aprobat, în condiţiile legii, exercitarea profesiunii de medic pe teritoriul României au obligaţia de a se înregistra la Colegiul Medicilor din România şi de a respecta prezentul statut, Codul de deontologie medicală, regulamentele profesiei şi deciziile organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor.

   Art. 13. – Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

   Art. 14. – (1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi a asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor medicale, medicii sunt obligaţi să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Sunt creditate cursurile, programele, precum şi celelalte forme de educaţie medicală continuă avizate de către Colegiul Medicilor din România.

   (2) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie medicală continuă, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite respectiv.

   (3) Perioada în care medicii cu drept de liberă practică sunt obligaţi să facă dovada efectuării numărului de credite se stabileşte de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

   Art. 15. – Încălcarea obligaţiilor de mai sus constituie abatere de la disciplina şi deontologia profesională şi de la cea a corpului profesional.


CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea

 


SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

   Art. 16. – (1) Corpul profesional al medicilor este organizat, la nivel naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivel teritorial – judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, prin colegii teritoriale.

   (2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu de la data constituirii şi înregistrării la administraţia financiară.

   Art. 17. – (1) Denumirea colegiului teritorial este “Colegiul Medicilor din …..” (se completează cu denumirea unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează colegiul respectiv).

   (2) Sediul colegiului teritorial este în oraşul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti pentru Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti.

   Art. 18. – (1) Raporturile dintre organele de conducere naţionale şi cele teritoriale se stabilesc conform dispoziţiilor legii şi prezentului statut.

   (2) Ele vor avea la bază, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor şi a competenţelor speciale stabilite de lege şi de prezentul statut.

 


SECŢIUNEA a 2-a

Organele de conducere de la nivel naţional

 

   Art. 19. – La nivel naţional, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt:

   a) Adunarea generală naţională;

   b) Consiliul naţional;

   c) Biroul executiv;

   d) preşedintele.

 


SUBSECŢIUNEA 1

Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România

 

   Art. 20. – (1) Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală naţională, este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi din reprezentanţi ai fiecărui colegiu teritorial, aleşi potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

   (2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională este de 1/200 de membri.

   (3) Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.

   (4) Proporţional cu numărul de medici înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanţi.

   Art. 21. – Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:

   a) adoptă Statutul şi Codul de deontologie medicală;

   b) aprobă modificarea acestora;

   c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară pentru exerciţiul expirat;

   d) alege dintre membrii săi comisia de cenzori;

   e) adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de medic ori statutul medicului în societate;

   f) revocă din funcţie membrii aleşi pentru abateri de la prevederile legii şi, respectiv, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, care aduc prejudicii activităţii corpului profesional.

   Art. 22. – (1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

   (2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după două săptămâni se va organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 24 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută de lege.

   (3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs.

   Art. 23. – Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Medicilor din România.

   Art. 24. – Adunarea generală naţională este convocată de către:

   a) preşedintele Colegiului Medicilor din România;

   b) 3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România;

   c) o treime din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

 


SUBSECŢIUNEA a 2-a

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România

 

   Art. 25. – (1) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul naţional, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Justiţiei.

   (2) Reprezentanţii în Consiliul naţional sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale şi reprezentanţii acestora în Adunarea generală naţională, întruniţi într-o şedinţă comună.

   (3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

   Art. 26. – (1) Consiliul naţional lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

   (2) Deciziile Consiliului naţional sunt obligatorii pentru colegiile locale şi pentru toţi medicii care practică profesia de medic în România.

   Art. 27. – Reprezentanţii în Consiliul naţional care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor participa cu rol consultativ la şedinţele acestor organisme de la nivel judeţean, respectiv din municipiul Bucureşti, fiind anunţaţi din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora şi locul unde se vor desfăşura respectivele şedinţe.

   Art. 28. – (1) Consiliul naţional se întâlneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună sau în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

   (2) Şedinţele ordinare sunt convocate de către preşedintele Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

   Art. 29. – Convocarea membrilor Consiliului naţional se va face, după caz, prin:

   a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

   b) fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituţia la care reprezentantul îşi desfăşoară activitatea;

   c) email-ul personal.

   Art. 30. – (1) Convocarea în una dintre modalităţile de mai sus se va face cu cel puţin 7 zile înaintea datei întrunirii Consiliului naţional.

   (2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise şi prin intermediul poştei electronice sau pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.

   Art. 31. – Consiliul naţional realizează atribuţiile prevăzute de lege, de prezentul statut şi de hotărârile Adunării generale naţionale.

   Art. 32. – Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic, precum şi a condiţiilor în care se desfăşoară aceasta.

   Art. 33. – Consiliul naţional aprobă exercitarea ocazională, cu caracter didactic, de instruire, informare şi schimb de experienţă, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România.

   Art. 34.(1) În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de lucru:

   a) Comisia de studii şi strategii de dezvoltare;

   b) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ;

   c) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate;

   d) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe;

   e) Comisia de acreditări şi avizări;

   f) Comisia de etică şi deontologie profesională;

   g) Comisia de jurisdicţie profesională;

   h) Comisia administrativă şi financiar-contabilă.

   (2) La nivel local se poate adopta o organizare asemănătoare.

   (3) Pe lângă Consiliul naţional se vor organiza şi vor funcţiona, cu rol consultativ, două comisii: comisia formată din preşedinţii colegiilor teritoriale şi comisia formată din preşedinţii societăţilor medicale ştiinţifice agreate de Colegiul Medicilor din România.

   Art. 35. – (1) În funcţie de necesităţile concrete, Consiliul naţional poate aproba înfiinţarea unor comisii de specialitate ori consultative.

   (2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

   Art. 36. – Materialele supuse spre aprobare Consiliului naţional vor fi avizate şi fundamentate de către comisia competentă.

   Art. 37. – (1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România se pot înfiinţa departamente ca structuri tehnice şi administrative. Un departament poate funcţiona pentru una sau mai multe comisii.

   (2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi, în funcţie de numărul de posturi şi schema de personal aprobată de către Consiliul naţional, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.

   (3) Consiliul naţional va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare a departamentelor şi comisiilor, la propunerea acestora.

 


SUBSECŢIUNEA a 3-a

Biroul executiv

 

   Art. 38. – Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Biroul executiv, este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.

   Art. 39. – (1) Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul a cel puţin 3 membri.

   (2) Biroul executiv se întruneşte o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui ori a cel puţin 2 dintre membrii săi.

   Art. 40. – (1) Membrii Biroului executiv îşi pot exprima votul asupra unei decizii prin corespondenţă, inclusiv în format video sau electronic.

   (2) Votul exprimat în condiţiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al şedinţei, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea şedinţă, modalitatea de exprimare a votului şi natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.

   Art. 41. – Atribuţiile Biroului executiv:

   a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România;

   b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Medicilor din România;

   c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului naţional;

   d) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România;

   e) execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

   f) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale;

   g) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional;

   h) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele consiliului.

   Art. 42. – Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional.

   Art. 43. – În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizaţie lunară, al cărei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul naţional, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.

   Art. 44. – Preşedintele Biroului executiv este preşedintele Colegiului Medicilor din România.

   Art. 45. – Atribuţiile preşedintelui Colegiului Medicilor din România:

   a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

   b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului executiv;

   c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

   d) duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului naţional date în sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente;

   e) angajează personalul de specialitate şi administrativ, cu aprobarea Biroului executiv;

   f) îndeplineşte orice altă sarcină stabilită de către Consiliul naţional ori de către Biroul executiv.

   Art. 46. – (1) Preşedintele Biroului executiv păstrează şi foloseşte ştampila Colegiului Medicilor din România şi are drept de semnătură în bancă.

   (2) În lipsa sa, preşedintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte din acestea.

 


SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile comisiilor de lucru ale Consiliului naţional

 

   Art. 47. – Comisiile de lucru ale Consiliului naţional sunt competente în probleme integrative şi de strategie şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului naţional.

   Art. 48. – Comisia de studii şi strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuţii principale:

   a) analizează situaţia personalului şi a serviciilor medicale, în funcţie de nevoile României;

   b) propune obiective strategice, programe şi proiecte de dezvoltare şi restructurare a activităţii Colegiului Medicilor din România;

   c) planifică realizarea programelor;

   d) monitorizează şi realizează proiecte;

   e) elaborează informări şi sinteze pentru Biroul executiv şi Consiliul naţional.

   Art. 49. – Comisia de studii şi strategii de dezvoltare realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională şi propune Consiliului naţional şi Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea şi adoptarea actelor normative în beneficiul societăţii româneşti şi al corpului medical din România.

   Art. 50. – Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ urmăreşte şi controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educaţie continuă, specializare, stabilirea şi creşterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii actului medical în unităţile sanitare.

   Art. 51. – Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe următoarele direcţii:

   a) educaţie profesională continuă;

   b) examene şi concursuri;

   c) învăţământ profesional şi alte forme de pregătire profesională;

   d) ştiinţe profesionale;

   e) practică independentă a profesiei de medic.

   Art. 52. – (1) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ elaborează ghiduri şi protocoale de practică medicală, pe niveluri de competenţe ale unităţilor sanitare, şi le propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii. Elaborarea ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală poate fi delegată asociaţiilor profesional-ştiinţifice ale medicilor.

   (2) În scopul creşterii performanţei serviciilor de sănătate, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ are drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare şi asigurare a calităţii pregătirii profesionale, cum ar fi: acreditare, standardizare, certificare a calităţii, ghiduri de practică profesională.

   Art. 53. – Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ analizează, în funcţie de necesitate, studii de analiză ocupaţională în domeniile medicale de specialitate în vederea stabilirii de standarde ocupaţionale şi delimitării competenţelor profesionale în virtutea titlurilor oficiale de calificare în medicină, potrivit Nomenclatorului de specialităţi medicale şi Catalogului de atestate de studii complementare.

   Art. 54. – În realizarea competenţelor sale, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îndeplineşte şi următoarele activităţi:

   a) promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la programe de perfecţionare profesională din ţară sau din străinătate;

   b) sprijină organizarea de manifestări profesionale şi ştiinţifice;

   c) elaborează programe şi standarde de evaluare profesională periodică;

   d) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu Ministerul Sănătăţii Publice, la stabilirea numărului anual de locuri în unităţile de învăţământ superior de profil medical acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidenţiat;

   e) verifică certificatele de competenţă lingvistică pentru absolvenţii facultăţii de medicină care au absolvit în altă limbă şi acreditează instituţiile care eliberează certificatele de competenţă lingvistică.

   Art. 55. – Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate susţine interesele economice şi sociale ale corpului profesional din România, adaptându-le în permanenţă condiţiilor existente în plan naţional şi internaţional.

   Art. 56. – Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii de medic, precum şi eliminarea oricărui fel de ingerinţe în exercitarea actului profesional. Totodată, Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile medicului.

   Art. 57. – (1) Preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul Medicilor din România şi medicii din sistemul de asigurări de sănătate în faţa organismelor specializate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la nivel central şi ale altor case ori societăţi de asigurări.

   (2) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcţionale şi financiare.

   Art. 58. – Preşedintele Colegiului Medicilor din România împreună cu preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul Medicilor din România la nivel central pentru îndeplinirea atribuţiilor legale în domeniul contractării de servicii medicale.

   Art. 59. – Comisiile economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti supraveghează modul de aplicare a negocierilor realizate de către Colegiul Medicilor din România la nivel central, în sensul că:

   a) îi asistă pe membrii lor la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale;

   b) reprezintă şi apără interesele membrilor lor în faţa partenerilor contractuali;

   c) oferă consultaţii de specialitate cu privire la încheierea, executarea şi încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

   d) intervin prompt şi acţionează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile membrilor lor, ce decurg din încheierea şi executarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale.

   Art. 60. – Prin intermediul Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, Colegiul Medicilor din România organizează şi încurajează activităţile cultural-artistice şi sportive ale membrilor săi şi ale familiilor acestora, gospodăreşte şi dezvoltă baza proprie de recreere şi sport, contribuie la protejarea membrilor şi a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităţilor, de ajutoare materiale.

   Art. 61. – Comisia de etică şi deontologie profesională are următoarele atribuţii:

   a) urmăreşte şi controlează respectarea de către medici a Codului de deontologie medicală;

   b) analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională;

   c) face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală.

   Art. 62. – Comisia de jurisdicţie profesională are următoarele atribuţii:

   a) anchetează reclamaţiile şi sesizările legate de nerespectarea deontologiei profesionale;

   b) întocmeşte dosarul de anchetă disciplinară;

   c) susţine acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină.

   Art. 63. – Comisia de jurisdicţie profesională de la nivelul colegiilor teritoriale are în plus faţă de atribuţiile prevăzute la art. 65 şi competenţa de a susţine recursul în faţa Comisiei superioare de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România, atunci când recursul este promovat de biroul consiliului teritorial.

   Art. 64. – Judecarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul cadrului legal, al prezentului statut, al Codului de deontologie medicală, al regulamentelor de ordine internă ale unităţilor medicale şi al fişei postului, asigurându-se o înaltă moralitate profesională în rândurile corpului profesional.

   Art. 65. – (1) În cazul unor acţiuni care lezează onoarea profesională a membrilor Colegiului Medicilor din România şi/sau a corpului profesional în ansamblu, indiferent de mijloacele de realizare, Comisia de jurisdicţie profesională va uza de dreptul la replică, cerând ferm autorilor unor astfel de acţiuni să le retracteze sau să le rectifice.

   (2) La nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, astfel de atribuţii se realizează pe baza principiului autonomiei organizatorice şi funcţionale.

   Art. 66. – Comisia de jurisdicţie profesională de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti sesizează încercarea de practică ilegală a profesiei de medic pe teritoriul României. Dreptul de a susţine acţiunea în justiţie revine preşedintelui consiliului colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

   Art. 67. – Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Medicilor din România şi structurile guvernamentale, neguvernamentale, judeţene, naţionale sau internaţionale. Relaţia cu publicul şi mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al preşedintelui acestei comisii.

   Art. 68. – Comisia de acreditări şi avizări are ca obiectiv impunerea unor standarde şi criterii de asigurare a calităţii actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

   a) asigură împreună cu structurile de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi din Ministerul Sănătăţii verificarea, validarea şi echivalarea calificării membrilor săi;

   b) participă la elaborarea unor criterii transparente de evaluare, validare şi echivalare a diplomelor, specialităţilor, competenţelor şi gradelor profesionale;

   c) participă în comisiile centrale de acreditări;

   d) propune şi avizează metodologia de acreditare a medicilor şi a unităţilor medico-sanitare.

   Art. 69. – Comisia administrativă şi financiar-contabilă are următoarele atribuţii:

   a) asigură asistenţa juridică curentă în domeniul financiarcontabil a Colegiului Medicilor din România;

   b) gestionează patrimoniul şi ţine evidenţa financiarcontabilă;

   c) centralizează cotizaţiile şi celelalte venituri;

   d) asigură activitatea de birotică;

   e) propune Consiliului naţional nivelul cotizaţiei şi al părţii din aceasta care trebuie virată de structurile judeţene către organele centrale;

   f) fundamentează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

   g) fundamentează şi propune Biroului executiv necesarul de personal de execuţie;

   h) controlează gestiunea colegiilor judeţene;

   i) pregăteşte şi asigură desfăşurarea şedinţelor Adunării generale naţionale, Consiliului naţional şi Biroului executiv.

   Art. 70. – Colegiul Medicilor din România, prin colegiile teritoriale, îndeplineşte următoarele atribuţii:

   a) participă, în condiţiile legii, la acreditarea furnizorilor de servicii medicale;

   b) ţine evidenţa medicilor cu drept de liberă practică, din raza judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti;

   c) supraveghează modul de exercitare a profesiei de către medici;

   d) analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de medic şi înaintează la rândul său dosarul organelor competente.

 


SECŢIUNEA a 4-a

Personalul

 

   Art. 71. – În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul naţional şi a schemei de organizare şi funcţionare, Biroul executiv, în funcţie de necesităţile concrete şi în baza notei de fundamentare a Comisiei administrative şi financiarcontabile, poate angaja, în condiţiile legii, personal de specialitate, tehnic şi administrativ.

   Art. 72. – Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultaţii de specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau proiect, cu specialişti în domeniu.

   Art. 73. – Activitatea administrativă a Colegiului Medicilor din România este condusă de un director general executiv.

 


CAPITOLUL IV

Organele de conducere de la nivel teritorial

 

   Art. 74. – Organele de conducere la nivelul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti sunt:

   a) adunarea generală;

   b) consiliul;

   c) biroul consiliului;

   d) preşedintele.

   Art. 75. – (1) Adunarea generală este formată din toţi medicii cu drept de liberă practică înscrişi în colegiul teritorial şi care îşi desfăşoară activitatea de bază în raza colegiului teritorial respectiv.

   (2) Adunarea generală alege reprezentanţii în consiliul colegiului teritorial, reprezentanţii în Adunarea generală naţională şi membrii comisiei de disciplină.

   Art. 76. – (1) Adunarea generală se întruneşte în primul trimestru al anului în şedinţă ordinară şi, în mod excepţional, în şedinţe extraordinare.

   (2) Adunarea generală se întruneşte anual şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două treimi, după 10 zile se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi.

   Art. 77. – Şedinţele pot fi convocate de:

   a) consiliu;

   b) preşedintele colegiului teritorial;

   c) biroul consiliului colegiului teritorial;

   d) o treime din numărul membrilor colegiului teritorial.

   Art. 78. – Adunarea generală are următoarele atribuţii:

   a) alege membrii consiliului;

   b) alege reprezentanţii în Adunarea generală naţională;

   c) alege dintre membrii săi comisia de cenzori formată din 3 membri;

   d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli;

   e) aprobă execuţia bugetară;

   f) descarcă de gestiune consiliul;

   g) analizează raportul de activitate al consiliului;

   h) stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină.

   Art. 79. – (1) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti au un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului, la data organizării alegerilor, aleşi de adunarea generală conform proporţiilor stabilite de lege.

   (2) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti se întâlnesc în şedinţe ordinare o dată la două luni sau în şedinţe extraordinare la convocarea:

   a) preşedintelui colegiului respectiv;

   b) a cel puţin 3 membri ai biroului consiliului;

   c) unei treimi din numărul membrilor consiliului.

   (3) Consiliul lucrează în prezenţa a minimum două treimi din numărul membrilor săi şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

   Art. 80. – Principalele atribuţii ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele:

   a) conduc activitatea colegiului între şedinţele adunării generale;

   b) aleg individual şi pe funcţii membrii biroului consiliului;

   c) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare;

   d) aprobă indemnizaţiile lunare ale membrilor biroului consiliului;

   e) duc la îndeplinire hotărârile adunării generale;

   f) aplică şi urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naţionale ale Colegiului Medicilor din România;

   g) aleg dintre membrii lor comisiile de lucru;

   h) apără şi reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi publice.

   Art. 81. – Biroul consiliului este format din: preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi în mod individual de către consiliu dintre membrii săi, în termen de maximum 5 zile de la data alegerii consiliului.

   Art. 82. – (1) Biroul consiliului se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.

   (2) Biroul consiliului lucrează în prezenţa a cel puţin 3 dintre membrii săi şi ia decizii cu votul a cel puţin 3 membri.

   Art. 83. – Biroul consiliului are următoarele atribuţii:

   a) asigură activitatea colegiului între şedinţele consiliului;

   b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului;

   c) execută hotărârile adunării generale şi ale consiliului;

   d) elaborează şi supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

   e) execută deciziile organelor naţionale de conducere şi răspunde de ducerea lor la îndeplinire;

   f) informează consiliul cu privire la deciziile emise şi activitatea desfăşurată între şedinţele consiliului.

 


CAPITOLUL V

Venituri şi cheltuieli

 

   Art. 84. – Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:

   a) taxa de înscriere;

   b) cotizaţiile lunare ale membrilor;

   c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice;

   d) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice;

   e) legate;

   f) drepturi editoriale;

   g) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

   h) fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice;

   i) organizarea de cursuri de educaţie profesională continuă;

   j) alte surse.

   Art. 85. – Taxa de înscriere în Colegiul Medicilor din România este de 10% din salariul minim pe economie.

   Art. 86. – (1) Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de consiliul colegiului teritorial de către membrii Colegiului Medicilor din România determină plata unor penalităţi egale cu cele percepute pentru neplata obligaţiilor fiscale.

   (2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu varsă către organele naţionale partea de cotizaţie stabilită de Consiliul naţional.

   Art. 87. – (1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului colegiului teritorial se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al colegiului până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente.

   (2) Sancţiunea se aplică de către comisia de disciplină la sesizarea Comisiei administrative şi financiar-contabile a Colegiului Medicilor din Romania.

   (3) Decizia de suspendare se comunică Ministerului Sănătăţii, casei de asigurări de sănătate judeţene şi angajatorului medicului suspendat.

   Art. 88. – (1) Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Medicilor din România se stabileşte de către Consiliul naţional.

   (2) Partea din cotizaţie aferentă funcţionării forurilor naţionale va fi virată până cel mai târziu la sfârşitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizaţia.

   Art. 89. – (1) Partea de cotizaţie datorată Consiliului naţional, nefiind venit al consiliilor colegiilor teritoriale, se va vira către acesta înaintea oricăror alte plăţi.

   (2) Obligaţia urmăririi şi efectuării vărsării cotei aferente Consiliului naţional revine preşedintelui consiliului teritorial.

   Art. 90. – Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital, perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, ajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul naţional.

   Art. 91. – (1) Colegiul Medicilor din România, la nivel central, va avea cont bancar. Dreptul de semnătură în bancă aparţine preşedintelui Colegiului Medicilor din România. Acesta poate împuternici şi o altă persoană cu dreptul de semnătură în bancă.

   (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

   Art. 92. – (1) Preşedinţii consiliilor colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti vor trimite anual până la sfârşitul lunii martie copii de pe bugetul pentru anul în curs, aprobat de către consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi copii de pe bilanţul şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al anului anterior.

   (2) Copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către preşedintele consiliului colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

   Art. 93. – Membrii Colegiului Medicilor din România care sunt excluşi nu au niciun drept să revendice vreo parte din patrimoniul sau veniturile colegiului şi nici să ridice pretenţii asupra taxelor de înscriere, cotizaţiilor sau altor eventuale contribuţii băneşti ori materiale virate către Colegiul Medicilor din România.

 


CAPITOLUL VI

Sancţiuni şi proceduri disciplinare

 


SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

   Art. 94. – Constituie abatere disciplinară fapta săvârşită cu vinovăţie prin care se încalcă jurământul depus, legile şi regulamentele specifice profesiei de medic, Codul de deontologie medicală, prevederile prezentului statut, deciziile obligatorii adoptate de Colegiul Medicilor din România, precum şi orice altă faptă săvârşită în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care este de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional.

   Art. 95. – Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea unei eventuale alte sancţiuni.

   Art. 96. – Consiliile teritoriale sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor aplicate fiecărui membru şi să o comunice, la solicitare, celor în drept.

   Art. 97. – (1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.

   (2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.

   (3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de Ministerul Sănătăţii, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.

   Art. 98. – (1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională.

   (2) Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

   (3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Medicilor din România.

   (4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.

   (5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii sau de direcţia de sănătate publică.

   (6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calităţii de membru al comisiei de disciplină operează şi în cazul transferului în alt judeţ.

   Art. 99. – Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul naţional.

   Art. 100. – (1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancţiuni:

   a) mustrare;

   b) avertisment;

   c) vot de blam;

   d) amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei;

   e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an;

   f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.

   (2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţele judecătoreşti prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei.

   (3) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală ori a altor forme de pregătire profesională.

   Art. 101. – (1) Decizia pronunţată se comunică persoanei sancţionate, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătăţii, Biroului executiv şi persoanei cu care medicul sancţionat are încheiat contractul de muncă.

   (2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancţionată, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

   Art. 102. – (1) Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.

   (2) Sancţiunile prevăzute la art. 447 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 447 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicţie.

   (3) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 447 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de disciplină. Redobândirea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se face în condiţiile prezentei legi.

 

   (4) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 447 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.

   (5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni.

   Art. 103. – (1) Cercetarea disciplinară se efectuează de către persoane din cadrul comisiei sau al departamentului de jurisdicţie profesională.

   (2) Unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.

   Art. 104. – Împotriva deciziei de sancţionare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.

 


SECŢIUNEA a 2-a

Reguli procedurale

 

   Art. 105. – (1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta. Acesteia i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:

   a) numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;

   b) numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;

   c) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc;

   d) prejudiciul fizic şi moral creat pacientului;

   e) semnătura petentului.

   (2) Plângerea se va depune personal sau prin mandat cu procură ori poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

   (3) Nu se va da curs plângerilor trimise prin email, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condiţiile de valabilitate impuse unei plângeri.

   Art. 106. – (1) Primind plângerea, biroul consiliului decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.

   (2) Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare:

   a) doar în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor din România;

   b) atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, aşa cum sunt definite la art. 105 alin. (1).

   Art. 107. – (1) Biroul consiliului se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.

   (2) În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii; eventual, acolo unde este cazul, se vor ataşa şi dovezile corespunzătoare.

   Art. 108. – (1) În baza deciziei biroului consiliului de declanşare a anchetei disciplinare, Comisia de jurisdicţie profesională îl va informa pe medicul împotriva căruia s-a formulat plângerea, comunicându-i o copie a plângerii, şi îi va comunica acestuia termenul până la care poate depune în scris apărările sale şi termenul la care se poate prezenta pentru a fi audiat şi pentru a formula toate apărările pe care le consideră utile.

   (2) În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege, Comisia de jurisdicţie profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, fără a mai cerceta fondul cauzei.

   (3) Primind dosarul cu propunerea Comisiei de jurisdicţie profesională, comisia de disciplină va pronunţa o decizie de respingere a plângerii ca tardiv introdusă, fără a mai pronunţa o soluţie asupra fondului plângerii.

   Art. 109. – (1) După cercetarea faptei, conform art. 108, de către Comisia de jurisdicţie profesională, dosarul disciplinar însoţit de propunerea de sancţionare sau de stingere a acţiunii disciplinare se înaintează comisiei de disciplină a colegiului.

   (2) Acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină se susţine de către Comisia de jurisdicţie profesională.

   Art. 110. – După audierea medicului împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară, eventual a unor specialişti în domeniu, a martorilor şi a persoanei care a făcut plângerea, comisia de disciplină stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii:

   a) stinge acţiunea disciplinară, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;

   b) aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 100;

   c) stinge acţiunea disciplinară, dacă persoana care a făcut plângerea, deşi anunţată, în mod nejustificat, nu se prezintă la audierea fixată de comisia de disciplină sau nu îşi precizează în scris poziţia faţă de solicitările comisiei de disciplină ori nu se prezintă la expertiza dispusă în cauză.

   Art. 111. – Decizia adoptată în soluţionarea cauzei va trebui să cuprindă:

   a) numărul deciziei şi data pronunţării;

   b) componenţa comisiei de disciplină;

   c) descrierea pe scurt a faptei;

   d) prezentarea măsurilor de cercetare a faptei (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);

   e) sancţiunea aplicată;

   f) temeiul legal al adoptării ei;

   g) termenul de contestare şi locul de depunere a contestaţiei;

   h) semnătura preşedintelui comisiei de disciplină şi ştampila acestuia.

   Art. 112. – Decizia adoptată de către comisia de disciplină de la nivel teritorial se comunică medicului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi Biroului executiv.

   Art. 113. – (1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

   (2) Dacă nu se formulează contestaţie, decizia de sancţionare se comunică unităţii profesionale cu care medicul sancţionat se afla în raporturi de muncă, precum şi Ministerului Sănătăţii.

   (3) Contestaţia se formulează în scris şi va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

   a) numele şi prenumele contestatarului;

   b) domiciliul, respectiv sediul contestatarului;

   c) obiectul contestaţiei;

   d) motivarea contestaţiei;

   e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;

   f) semnătura contestatorului

   (4) În situaţia în care Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la alin. (3), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, acesta să completeze contestaţia. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestaţia nu conţine elementele prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b), contestaţia va fi înaintată de urgenţă Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.

   Art. 114. – (1) Contestaţia se depune la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 3 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.

   (2) Contestaţia este suspensivă de executare.

   (3) Sunt nule contestaţiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.

 

   (4) Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanşării anchetei disciplinare.

   Art. 115. – Soluţionând contestaţia, Comisia superioară de disciplină analizează cauza sub toate aspectele, iar după ascultarea contestatorului şi, eventual, administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind necesare poate pronunţa o decizie prin care:

   a) să anuleze decizia pronunţată de comisia de disciplină de la nivel teritorial, dacă aceasta a fost nelegal pronunţată, şi, pe cale de consecinţă, să dispună refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale;

   b) să respingă contestaţia şi să menţină dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial;

   c) să admită, în tot sau în parte, contestaţia şi să dispună anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial, pronunţându-se pe fond asupra obiectului plângerii;

   d) să respingă contestaţia ca nelegal formulată, dacă contestatorul nu şi-a motivat contestaţia şi nu a dat curs solicitării de precizare a motivelor contestaţiei.

   Art. 116. – Decizia Comisiei superioare de disciplină va conţine elementele

prevăzute la art. 111.

   Art. 117. – Dacă s-a formulat o plângere atât împotriva unui membru al unui organ de conducere, cât şi împotriva unui medic care nu ocupă o funcţie în cadrul colegiului, se vor forma două dosare, ce vor fi soluţionate după cum urmează:

   a) un dosar de către Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România şi care se va soluţiona de către Comisia superioară de disciplină, pentru faptele ce îl privesc pe medicul membru al unui organ de conducere;

   b) al doilea dosar de către comisia de disciplină de la nivel teritorial, pentru medicul care nu ocupă o funcţie de conducere, şi care se va soluţiona de către comisia teritorială de disciplină.

 


CAPITOLUL VII

Soluţionarea litigiilor

 

   Art. 118. – Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligaţi ca, atunci când se găsesc într-o situaţie conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, cu alt membru al colegiului, înainte de a apela la instanţele de judecată, la mass-media sau la intervenţia altor autorităţi, să apeleze la comisia de litigii a consiliului judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti.

   Art. 119. – Comisia de litigii este formată din 3 membri ai consiliului, desemnaţi de către acesta.

   Art. 120. – Comisia de litigii va convoca părţile în litigiu şi, pe baza probelor administrate de către părţi şi a acelora pe care le consideră necesare, va încerca soluţionarea amiabilă a litigiului.

   Art. 121. – (1) La terminarea procedurilor de soluţionare amiabilă a litigiului dintre părţi, comisia de litigii va încheia un proces-verbal în care va consemna situaţia de fapt, poziţiile părţilor, probele administrate şi rezultatul final.

   (2) Procesul-verbal va fi semnat de către membrii comisiei de litigii şi de către părţi.

 


CAPITOLUL VIII

Alegerea membrilor consiliilor locale, a reprezentanţilor în Consiliul naţional şi a reprezentanţilor în Adunarea generală naţională, precum şi a membrilor birourilor consiliilor

 


SECŢIUNEA 1

Alegerea reprezentanţilor

 

   Art. 122. – (1) Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleşi în organele de conducere ale acestuia.

   (2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional.

   Art. 123. – În situaţia suspendării din funcţia ocupată pentru unul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege, se va alege, pe perioada suspendării, un alt membru sau, după caz, funcţia va fi ocupată de primul membru supleant.

   Art. 124. – Membrii consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat de către membrii adunărilor generale din judeţe, respectiv a municipiului Bucureşti.

   Art. 125. – Dreptul de vot, precum şi dreptul de a fi ales în organele de conducere îl au numai medicii membri ai Colegiului Medicilor din România care au cotizaţia plătită la zi.

   Art. 126. – (1) Dreptul de a alege şi de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

   (2) Dovada calităţii de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă a plăţii cotizaţiei.

   Art. 127. – (1) În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv şi aprobată de Consiliul naţional.

   (2) Comisia electorală centrală va coordona desfăşurarea alegerilor şi va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.

   Art. 128. – (1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Medicilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile.

   (2) Înaintea alegerii în această funcţie, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

   Art. 129. – Membrii Biroului executiv sunt aleşi în mod individual, cu majoritate de voturi, de către Consiliul naţional, respectiv de către consiliile locale.

   Art. 130. – (1) Alegerile se vor desfăşura în baza Regulamentului electoral aprobat de către Consiliul naţional.

   (2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional.

 


SECŢIUNEA a 2-a

Încetarea calităţii de reprezentant în Consiliul naţional sau de membru în Biroul executiv

 

   Art. 131. – (1) Încetarea mandatului de membru al organelor de conducere intervine în următoarele situaţii:

   a) demisie;

   b) incompatibilitate;

   c) deces;

   d) pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România;

   e) revocare;

   f) imposibilitatea exercitării calităţii.

   (2) Locul rămas vacant va fi ocupat de către primul membru supleant.

   (3) Locul rămas vacant din Biroul executiv sau din Consiliul naţional se ocupă prin alegerea unui alt membru.

   Art. 132. – (1) Revocarea din funcţie sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se face cu majoritatea calificată a forului care l-a ales pe cel în cauză.

   (2) Revocarea se poate face în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a regulamentelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic.

   Art. 133. – (1) Sunt revocaţi de drept membrii organelor de conducere care lipsesc nemotivat la:

   a) două şedinţe pe an în adunările generale;

   b) 3 şedinţe pe an ale Consiliului naţional sau ale consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

   c) 3 şedinţe pe semestru ale Biroului executiv ori ale biroului consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

   (2) Constatarea revocării se face prin:

   a) hotărâre a Adunării generale naţionale pentru membrii Consiliului naţional, la sesizarea Biroului executiv;

   b) hotărâre a Consiliului naţional pentru membrii Biroului executiv, la sesizarea a 3 dintre membrii Biroului executiv;

   c) decizie a Biroului executiv pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului consiliului colegiului teritorial.

Sesizarea va fi însoţită de dovada absenţei membrului în cauză.

 


CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

   Art. 134. – Membrii organelor de conducere aleşi potrivit vechiului statut rămân în funcţie până la finalizarea mandatului.

   Art. 135. – Prezentul statut intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

3 comentarii la “Statutul Colegiului Medicilor din Romania”

  1. Cristina spune:

    Buna ziua,
    se poate va rog sa-mi indicati daca exista reglementari ale Colegiului medicilor privind publicitatea la activitatile medicale. Conform legii 95, art. 406 printre atributiile Colegiului Medicilor am gasit:
    h) stabileşte şi reglementează regimul de publicitate a activităţilor medicale.
    daca exista astfel de reglementari, imi puteti indica va rog unde pot fi gasite.

    va multumesc anticipat pentru raspunsul prompt
    cu stima
    Cristina Nitulescu

  2. Mara spune:

    Buna ziua!
    Pt un medic din Borsa , MM unde se depune plangere, tinand cont ca spitalul apartine direct de Minister?

  3. Colegiul Medicilor din Romania spune:

    Buna ziua,
    Va informam asupra competentei colegiului medicilor numai in
    solutionarea plangerilor formulate impotriva membrilor sai medici.
    Daca intelegeti sa va indreptati impotriva unui medic, pentru a putea
    solutiona sesizarea formulata trebuie sa va adresati colegiului al carui
    membru este medicul, conform regulilor procedurale art. 109 alin. (1),
    (2) si (3) din Statutul Colegiului Medicilor din Romania , ca prima
    instanta de judecata , dupa care daca nu veti fi multumit de decizia
    colegiului teritorial aceasta poate fi contestata si se solutioneaza de
    catre Comisia Superioara de Disciplina de la nivelul Colegiului
    Medicilor din Romania. Dumneavoastra trebuie sa va adresati Colegiului
    Medicilor MaramuresStr. George Cosbuc nr. 25A, parter, Baia Mare.
    Plangerea va fi inregistrata numai daca contine elemente de identificare
    nume, prenume, si locul de munca ale medicului impotriva caruia se face
    precum si numele, prenumele, adresa si semnatura petentului.,
    prejudiciul creat pacientului.
    Plangerea se va depune personal sau prin mandat cu procura ori poate fi
    trimisa prin
    scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Nu se vor inregistra
    plangerile trimise
    prin fax ori depuse in copii, conform regulilor procedurale art. 109
    alin. (1), (2) si
    (3) din Statutul Colegiului Medicilor din Romania si conform art. 443
    alin. (1) din Legea
    95/ 2006, lege privind reforma in domeniul sanatatii.
    Va informam deasemenea ca actiunea disciplinara poate fi pornita in
    termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii faptei sau de la data
    cunoasterii consecintelor
    prejudiciabile.conform art. 449 alin. (1) din legea 95/2006.

    Cu consideratie,
    Dr. Dragan Romina
    Consilier Departamentul de Jurisdictie Profesionala si Deontologie Medicala
    Colegiul Medicilor din Romania

Scrieti un comentariu

(obligatoriu)